De ce nu este bine să îți crezi propriile gânduri?

Ți-a plăcut articolul? Dă-i un share pe facebook să afle și prietenii tăi!

Când vine vorba despre a obține succes în viață și a trăi viața exact așa cum îți dorești, a fi atât de fericit pe cât îți dorești să fii, a avea exact relațiile pe care vrei să le ai, a câștiga exact atâția bani câți îți dorești să câștigi un lucru este cert: tot ceea ce ai în exterior reprezintă o reflecție a ceea ce există în interior.

Poate ai mai auzit acest lucru și vei avea tendința de a spune: ”asta deja știu, nu-i nimic nou pentru mine” însă dă-mi voie să te întreb un lucru: trăiești exact viața pe care ți-o dorești?

Ai relațiile armonioase pe care le dorești, câștigi atât cât vrei, te simți împlinit și fericit cu adevărat, viața ta este plină de sens și ai abundență pe toate planurile? Dacă este așa, atunci acest lucru este minunat, însă mă tem că dacă citești acum acest articol, nu ai ajuns întâmplător aici pe site-ul meu.

O parte din tine știe că vrei mai mult de la viață. O parte din tine speră la mai multă și are încredere că vei reuși să obții ceea ce îți dorești. Însă o foarte mare parte din tine s-ar putea să te auto saboteze.

Dă-mi voie să îți spun ceva: unul din cele mai periculoase lucruri pentru dezvoltarea și evoluția ta este utilizarea acestei aparent simple propoziții, dar cu un impact major pentru subconștientul tău: ”asta deja știu”.

Aș vrea să fac acum diferența între a ști și a trăi. Dacă doar știi un lucru înseamnă poate că l-ai citit într-o cartea sau într-un alt articol, dar trăiești cu adevărat acel lucru? Este el parte din existența ta, îl ai implementat în viața ta de zi cu zi?

Așadar, revenind la ideea de la care am pornit: lumea ta exterioară este o reflecție a lumii tale interioare. Iar în interior ce se află? În principal gânduri și emoții. Fiecare gând și fiecare emoție au o anumită energie și forță vibrațională.

Însă cum au apărut aceste gânduri și emoții în interiorul tău? Cei mai mulți oameni au tendința de a se identifica cu gândurile lor, adică cu mintea lor sau cu emoțiile lor. Însă…

Tu nu ești mintea ta. Așa cum tu nu ești mâna ta, nu ești piciorul tău, nu ești trunchiul tău. Ai o mână și la fel ai și o minte. Iar dacă tu îți poți observa gândurile care circulă prin minte, tu nu ești gândurile tale. Tu ești cel care observă aceste gânduri.

De ce nu este bine să îți crezi propriile gânduri?

1. În primul rând hai să vedem cum au apărut aceste gânduri în mintea ta. Atunci când te-ai născut tu nu știai nimic, mintea ta era ca un recipient gol. Tot ceea ce astăzi cunoști, ai învățat. De la cine ai învățat aceste lucruri? De la ceilalți oameni, în principal de părinți, bunici, educatori și prieteni. Mai apoi din mass media și de la orice alte persoane cu care ai intrat în contact.

Însă modul tău de gândire și raportare la lume se formează în primii ani de viață. Atunci sunt scrise programele mentale pe care le vei menține întreaga viață sau până când alegi tu conștient să le schimbi. Mintea umană are mii, poate chiar milioane, de astfel de programe. Și dacă tu la naștere ai avut mintea goală, iar aceste gânduri au apărut în mintea ta introduse de alte persoane ce înseamnă aceasta? Că și aceste persoane au avut la naștere mintea goală și le-au fost și lor introduse programele mentale de către cei care i-au crescut.

Însă nu întotdeauna ceea ce învățăm de la ceilalți este cel mai util pentru noi. Poate mama sau tatăl tău au fost crescuți de părinții lor care la rândul lor au experimentat o viață grea și având această viață grea ce crezi că i-au învățat pe copii lor? Exact! Că viața este grea, că trebuie să muncești din greu pentru bani, că trebuie să te chinui, să faci sacrificii sau poate chiar că iubirea nu există. Pentru că ei au privit din perspectiva lor.

Iar apoi având aceste programe mentale părinții tăi ce crezi că te-au învățat pe tine? Exact! Că viața este grea, că trebuie să faci sacrificii, că nu le poți avea pe toate în viață, că noi nu suntem ca alții, că unele lucruri nu ni le permitem sau că femeile/bărbații sunt așa și nu sunt altfel.

Observă o anumită convingere pe care o ai, de la cine ai învățat-o și cum este viața acelei persoane în acel domeniu? Este el un om fericit, împlinit, bogat sau cum îți dorești tu să fii? Dacă da, atunci poate te ajută acea convingere, dar altfel s-ar putea ca ea să nu fie tocmai cea mai potrivită rețetă pentru succes.

2. Oamenii au impresia că realitatea este pentru toată lumea exact așa cum este pentru ei. Ca și cum o mâncare ar avea același gust pentru oricine o gustă. Dar aceeași mâncare pentru un om poate fi prea sărată, pentru altul prea iute, iar pentru un al treilea poate fi de-a dreptul delicioasă. Realitatea în sine este neutră și ceea ce contează mai mult decât ce există în realitatea exterioară ție, este interpretarea pe care tu o dai acelei realități pe care o vezi, o trăiești. Realitatea nu este niciodată obiectivă, ci întotdeauna ea este subiectivă.

Tu vezi realitatea (despre care crezi că este obiectivă și la fel pentru toată lumea) prin propriul tău filtru dat de convingerile pe care le ai, de emoțiile pe care le-ai experimentat în trecut în situații asemănătoare, de educația pe care o ai, de ce este important pentru tine în viață, etc. La fel cum tu ai propriile tale filtre și ceilalți oameni au filtrele lor. Și pentru ei realitatea este subiectivă în felul lor.

Așadar, nu crede în propriile gânduri. Când tu spui că o experiență sau un lucru este bun sau rău îl treci prin propriul filtru, iar acel filtru nu este întotdeauna cel mai potrivit.

3. Creierul tău nu a fost construit pentru a te face fericit, ci pentru a supraviețui. Cu alte cuvinte, mintea ta nu are ca scop tu să fii fericit, să simți liniște interioară, să ai relații armonioase, să prosperi financiar sau să îți îndeplinești alte obiective pe care le ai. Mintea ta are un singur scop, și anume acela de a te proteja! Acesta este rolul minții tale: să te protejeze de orice fel de pericol. Iar când tu vrei să renunți la un obicei care știi că nu te ajută și să ieși din zona de confort, să faci lucrurile diferit, ce crezi că spune mintea ta în acel moment: oh, pericol de destabilizare, pericol de schimabre la orizont, dacă este periculos ce urmează să se întâmple, dacă pățim ceva, asta nu e bine, este periculos, deci ca atare vocea din mintea ta va începe să îți spună tot felul de propoziții, gânduri care să te determine să rămâi acolo unde ești și să nu faci nicio schimbare în viață.

Așadar, dacă scopul minții tale este să te protejeze și să îți asigure supraviețuirea de ce ai crede acele gânduri care îți spun: Mi-e frică, dacă nu reușesc, e prea greu pentru mine, nu se merită, dacă mă voi face de râs, dacă nu sunt suficient de bun pentru asta?

Amintește-ți: mintea ta nu are ca scop să te facă fericit. Deci de ce să crezi gândurile care îți apar în minte? Nu ai niciun motiv.

Tu stabilește ce îți dorești și ține-te de planul tău reamintindu-ți mereu că scopul minții este să te protejeze, nu să îți îndeplinească obiectivele și să te facă fericit. Asta este treaba ta și tu trebuie să muncești să îți educi mintea astfel încât tu să o stăpânești pe ea și nu ea pe tine.

Succes! Și pune-ți mereu la îndoială propriile gânduri. 😉

Ți-a plăcut articolul? Dă-i un share pe facebook să afle și prietenii tăi!

Cu drag,

Semnătură Nina Elena Paraschivescu